Ce investigații am la dispoziție pentru astm?
Desigur, primul indiciu pentru diagnosticul de astm sunt manifestările bolii, care pot să-i sugereze medicului boala de care suferi în majoritatea cazurilor. În timpul examenului fizic, doctorul va folosi stetoscopul ca să-ți asculte mișcările respiratorii.
Însă, chiar dacă simptomele și examenul obiectiv pun diagnosticul în majoritatea cazurilor, mai este nevoie de o etapă importantă, care îi spune medicului cât de gravă este boala de care suferi: spirometria.
Ți se va cere să sufli cât de tare poți într-un aparat numit spirometru care va măsura câțiva parametri ai funcționării plămânilor. Datele obţinute cu acest aparat îi permit medicului să aprecieze severitatea bolii, gravitatea unei crize, răspunsul la tratament etc. Dacă ai obținut rezultate normale la spirometrie nu înseamnă că nu ai astm. Este posibil ca între crize valorile parametrilor respiratori să revină la normal.
VEMS este prescurtarea de la volumul expirator maxim pe secundă, adică acea cantitate de aer pe care o poţi elimina din plămâni forţat într-o secundă. În timpul unei crize de astm, deoarece căile respiratorii sunt îngustate și respiri cu greutate, VEMS o să scadă. Cu cât VEMS a scăzut mai mult, cu atât criza este mai gravă. După ce ai folosit un medicament bronhodilatator, VEMS o să crească.
Cum evaluezi funcția pulmonară acasă
Din fericire, evaluarea astmului nu ține doar de factorul subiectiv, de simptome, nici când ești departe de doctor. Dacă spirometria este o investigație pe care o faci în cabinetul medicului, ai și o variantă la care poți apela acasă. În acest sco,p vei folosi un dispozitiv simplu numit peak-flow-metru, care te va ajuta să urmărești evoluția bolii în viața de zi cu zi.
PEF este prescurtarea de la peak expiratory flow, adică debitul expirator de vîrf din timpul unui expir forţat. Cu cât boala este mai gravă și obstrucția mai severă, cu atât PEF va fi mai mic.
Câne este bine să îți măsori PEF-ul:
- în fiecare zi, dimineața și seara, înainte de a lua tratamentul pentru astm - scăderea PEF-ului anunţă agravarea bolii şi trebuie să te facă să mergi la doctor;
- când primești un medicament nou, pentru a evalua eficiența acestuia;
- de fiecare dată când apar simptomele care anunță o criză de astm;
- după ce ai fost expus la o substanță care crezi că îți poate declanșa o criză;
- înaintea unui efort fizic intens sau a unei alte activități care crezi că o să te solicite din plin.
Cum folosești peak-flow-metrul
- Stai în picioare sau așezat pe un scaun cu spatele drept;
- Asigură-te că indicatorul este la zero (dacă nu, poziţionează-l cu mâna la zero);
- Inspiră lent şi cât mai profund;
- Pune piesa bucală în gură şi strânge-o bine cu buzele;
- Expiră cât de tare şi de repede poți;
- Notează valoarea indicată de aparat;
- Du din nou cursorul la zero şi repetă de încă două ori (măsurat în total de trei ori);
- Înregistrează cea mai mare valoare din trei într-un grafic.
Semaforul care îți arată cum stai cu funcția pulmonară
După ce măsori PEF, folosește următoarea formulă: (PEF actual / PEF maxim ) x100 și află la ce culoare a semaforului te afli. PEF maxim înseamnă cea mai mare valoare pe care ai obținut-o cu același aparat, într-o perioadă asimptomatică a bolii.
Culoarea verde – situația e sub control!
- valoarea raportului este mai mare ca 80;
- ia medicamentele ca și până acum.
Culoarea galbenă – atenție!
- valoarea raportului este cuprinsă între 50-80;
- ar putea fi nevoie de o schimbare a tratamentului. Contactează medicul.
Culoarea roșie – pericol!
- valoarea raportului este mai mică de 50.
- Ia imediat două pufuri din medicamentul de urgență și apoi adrează-te medicului.
